Societatea Muzicala organizeaza un curs de Sociologie, in parteneriat cu Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti. Este un curs intensiv si concentrat, de nivel academic.
Trimestrul I – Individul si societatea, Structurile de putere (7 cursuri)
- Studiul societatii; Perspectiva sociologica asupra societatii.
- Ce este sociologia? Este sociologia o stiinta? Locul sociologiei in cadrul stiintelor sociale.
- Ce sunt si ce fac sociologii? Imaginatia sociologica.
- Cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica. Formularea de intrebari sociologice. Intelegerea relatiei cauza – efect.
- Procesul de cercetare. Cercetarea comparativa. Micro si macro sociologia.
- Metodele de cercetare sociologica (etnografia, anchetele/ sondajele, esantionarea, experimentele, analiza istorica).
- Concepte statistice cheie (medie, mediana, mod, abatere standard, dispersie) si lectura tabelelor cu date statistice descriptive.
- Subiectii umani si problemele de etica in cercetarea sociologica.
- Repere in istoria sociologiei, ca domeniu de studiu. Primii teoreticieni: A. Comte, E. Durkheim, K. Marx, M. Weber, H. Martineau, W.E.B. DuBois.
- Perspective teoretice in sociologie: interactionalismul simbolic, functionalismul, marxismul si conflictul de clasa, feminismul si teoria feminista, teoria alegerii rationale, teoria retelelor sociale, sociologia publica.
- Relevanta sociologiei: constientizarea diferentelor culturale, evaluarea efectelor politicilor publice, dezvoltarea personala. Influenta sociologiei.
Cultura si societate
- Cultura si societatea. Ce este cultura?
- Studiul sociologic al culturii. Schimbare culturala.
- Dezvoltarea culturii umane. Cultura umana timpurie. Diversitatea culturala (cultura si subculturi; asimilare, multiculturalism, integrare, acomodare, adaptare, izolare, segregare).
- Elemente culturale universale (limbajul, discursul si scrisul; semiotica si cultura materiala).
- Cultura si dezvoltare sociala. Culturile pre-moderne (vanatorii si culegatorii; societatile agrare; societatile de pastori; societati traditionale sau civilizatii). Societatile industrializate, dezvoltarea globala, societatile in curs de industrializare.
- Globalizarea si efectele globalizarii; „The internet of things”; Globalizare si culturi.
Socializare si ciclul vietii
- Cultura, societate si socializare.
- Socializarea si tipuri de socializare. Socializarea primara, secundara si continua. Socializarea anticipatorie, negativa si resocializarea.
- Agenti ai socializarii. Familia, scoala, grupul de egali, mass media, mediile de munca.
- Identitatea, statusul si rolurile sociale. Statusuri atribuite si dobandite. Indicatorii de status. Roluri asteptate si performate. Conflictul de rol.
- Socializarea de gen.
- Socializarea si principalele etape ale vietii. Copilaria, adolescenta, maturitatea timpurie, maturitatea si senioritatea (batranetea).
- Institutiile sociale. Familia si tipologia familiei (normele familiei, divort si casatorie). Religia.
Interactiunile sociale si viata cotidiana
- Comunicarea non-verbala (fata, gesturile si emotiile). Comunicarea non-verbala si genul
- Comunicarea si regulile sociale. Intelegerea impartasita. Experimentele lui Garfinkel. Vandalismul si tipetele.
- Fata, corp si discurs in interactiuni.
- Tipuri de interactiune, managementul impresiei.
- Spatiul personal si proximitatea.
- Interactiunea in timp si spatiu.
- Constructia sociala a realitatii.
- Conectarea micro si macro sociologiei.
Grupuri, retele si organizatii
- Multime, echipa, categorie sociala, grup social.
- Grupurile sociale (grupuri primare si secundare; grupuri formale si informale; grupuri de apartenenta si de referinta; inauntrul si inafara grupului).
- Diade, triade, grupuri mici si mari.
- Dinamica grupurilor: formarea grupurilor. Presiunea de grup. Efecte de grup (gandirea de grup, sinergia pozitiva si negativa, conformarea si obedienta).
- Leadershipul. Tipuri de leadership.
- Retelele sociale. Retele off si online (platformele de socializare).
- Organizatiile si organizarea sociala. Teorii cu privire la organizatii (birocratia, disfunctii ale birocratiilor). Organizatiile ca sisteme mecanice si organice.
- Mediul fizic al organizatiilor. Spatii de lucru deschise si conventionale. Impactul culorilor asupra performantei angajatilor.
- Supravegherea si controlul in organizatii; Birocratie si democratie.
- Gen si organizatie; diversitatea fortei de munca. Femeile in management. Socializarea si integrarea organizationala.
- Schimbarea organizationala.
- Tehnologie si organizatii moderne (tehnologia informatiilor, tehnologizarea locului de munca). Proiectarea locului de munca.
- Organizatiile ca retele sociale. Retele de organizatii si retele in organizatii. Organigrama si sociograma. Relatii formale si informale.
- Societatea organizatiilor: organizatii publice, private si nonprofit.
- McDonaldizarea societatii. Organizatiile globale. Organizatiile supranationale publice si non-profit.
- Impactul grupurilor, retelelor si organizatiilor asupra vietii individuale. Capital uman si capital social.
Conformism, devianta si infractionalitate
- Studiul comportamentului deviant. Ce este devianta? Norme si sanctiuni.
- Perspectivele biologica si psihologica asupra deviantei.
- Teoriile functionaliste. Crima si anomia (Durkheim si Meron)
- Teoriile interactionaliste (devianta invatata, teoria etichetarii)
- Teoria conflictualista si teoria controlului (teoria geamurilor sparte)
- Gen si infractionalitate. Tinerii si infractionalitatea.
- Crima organizata si infractionalitatea cibernetica.
- Strategii de reducere a infractionalitatii
- Rusinea ca forma de sanctionare
Trimestrul al II-lea – Institutiile si clasele sociale (7 cursuri)
Stratificare, clasa si inegalitati
- Sisteme de stratificare (sclavia, castele, clasele).
- Clasele in societatile occidentale contemporane (venitul, bunastarea, educatia, ocupatia)
- Clase si stiluri de viata.
- Clasa de sus (lux), clasa corporatista, clasa de mijloc, clasa muncitoare, clasa de jos.
- Bogati si saraci. Conceptul de „saracie”. Masurarea saraciei. Cine sunt saracii? Saracie, rasa si etnicitate. Feminizarea saraciei. Explicatii ale saraciei. Sisteme publice de bunastare. Excluziunea sociala. Forme de excluziune.
- Manageri corporatisti si subordonati.
- Mobilitatea sociala. Mobilitatea intergenerationala si intragenerationala (ascendenta si descendenta).
- Oportunitati de mobilitate. Cine urca? Mobilitate orizontala si verticala.
- Gen si mobilitate sociala.
- Teorii ale stratificarii in societatile moderne. Marx: mijloacele de productie si analiza claselor. Weber: clasa si status. Davis si Moore: functiile stratificarii.
Inegalitatile globale
- Diferente intre tari din perspectiva veniturilor
- Viata in tarile bogate si in cele sarace
- Efectul Matei: bogatii devin si mai bogati, iar saracii devin si mai saraci
- Pot deveni tarile sarace, bogate?
- Teorii cu privire la inegalitatile globale (teoriile orientate pe piata, teoriile dependentei, teoria sistemelor mondiale, teoriile centrate pe stat)
- De ce ar trebui sa ne intereseze inegalitatile economice globale?
Inegalitatile de gen
- Diferentele de gen
- Socializarea genizata. Constructia sociala a genului. Identitatea de gen cotidiana
- Forme ale inegalitatii de gen. Femeile in mediile de munca. Diferentele de salarizate pe criteriul de gen.
- Hartuirea la locul de munca.
- Echilibrul dintre viata de munca si viata de familie.
- Feminismul de culoare. Feminismul post-modernist.
Etnicitate si rasa
- Etnicitatea, rasa. Etnicitatea simbolica.
- Categorii rasiale. Rasism si antirasism. Rasism institutional. Rasism nou si vechi.
- Discriminare, prejudecati, rasism.
- Stereotipuri si tapi-ispasitori. Grupuri minoritare.
- Relatii etnice. Antagonismum etnic – o perspectiva istorica.
- Emergenta rasismului. Conflictele etnice.
- Conflicte si putere economica. Modele de integrare etnica
- Migratia globala. Miscarile migratorii. Diaspore globale.
- Inegalitati etnice si rasiale. Venit, educatie, ocupare. Rezidenta segregata, gen si rasa.
Imbatranire (Ageing)
- Cum imbatranesc oamenii? Imbatranirea biologica, psihologica si sociala.
- Teorii cu privire la imbatranire: functionalismul si conflictul social.
- Imbatranirea in Romania.
- Izolarea sociala, prejudecatile, abuzul fizic, problemele de sanatare.
- Invatarea pe tot cuprinsul vietii.
- Politici ale imbatranirii (echitatea generationala, sistemul de pensii).
- Imbatranirea globala.
Guvernamant, putere politica si miscari sociale
- Conceptul de stat. Putere si autoritate, caracteristici ale statului, drepturile cetatenesti. Statul bunastarii
- Democratia. Monarhii si democratii liberale. Democratia participativa, raspandirea democratiei liberale.
- Internetul si democratizarea. Cenzura si monitorizarea internetului
- Partidele politice. Politica, politici si vot. Grupurile de interese.
- Participarea politica a femeilor.
- Elitismul democratic, elitele politice, teoriile pluralismului, rolul armatei.
- Probleme ale democratiilor. Schimbare sociala si politica. Emergenta miscarilor sociale. Deprivarea economica. Mobilizarea resurselor (actiunea colectiva, suveranitatile multiple)
- Miscarile feministe. Globalizarea, tehnologia si miscarile sociale. Miscarile nationaliste
Trimestrul al III-lea – Schimbarea sociala (7 cursuri)
- Semnificatia sociala a muncii. Munca neplatita, munca civica.
- Organizarea sociala a muncii (diviziunea muncii, interdependenta economica). Taylorismul si Fordismul. Munca si alienare. Sisteme de incredere.
- Conflictul industrial. Grevele si sindicatele.
- Economia moderna. Corporatiile si puterea corporatiei. Monopol, oligopol, antreprenoriat.
- Tipuri de capitalism corporatist. Capitalismul de cumetrie, capitalismul managerial, capitalismul bunastarii, capitalismul institutional.
- Corporatiile transnationale si multinationale. Diviziunea internationala a muncii. Transnationalismul poli si geo-centric.
- Natura in schimbare a muncii. Munca si tehnologie. Automatizare si competente. Tehnologia informatiei.
- Post-fordismul. Productia de grup si productia flexibila.
- Customizarea de masa. Dezindistrualizarea.
- Tendinte in structura ocupationala. Economia cunoasterii. Portofoliul angajatului si forta de munca.
- Somajul si neocuparea. Viitorul muncii.
Familie si relatii intime
- Concepte de baza: familie, rudenie, mariaj, familie nucleara, familie extinsa, monogamie, poligamie, poliandrie, poliginie, etc.
- Perspective teoretice cu privire la familie.
- Familia in istorie. Dezvoltarea vietii de familie. Mituri ale familiei traditionale.
- Schimbari globale la nivelul modelelor de familie.
- Mariajul si familia in Romania.
- Divortul si separarea. Experienta divortului. Divortul si copiii. Recasatoria si parintii vitregi.
- Familiile monoparentale.
- Fata intunecata a familiei (violenta domestica, abuzul copiilor, abuzul sexual).
- Alternative la formele traditionale de familie (coabitarea, familiile gay, singuratatea).
Educatie si mass media
- Dezvoltarea scolarizarii. Educatie si industrializare. Inegalitatile salbatice.
- Internationalizarea educatiei.
- Reproducerea sociala a inegalitatilor. Inteligenta si inegalitati.
- Reforme in domeniul educatiei, in Romania.
- Educatie si alfabetizare la nivel global.
- Comunicatii si mass-media. Studiul sociologic al mass-media. Influenta mass-media asupra societatii.
- Schimbare tehnologica, mass media si educatie. Invatarea pe tot parcursul vietii.
Religie in societatile moderne
- Studiul sociologic al religiei. Teorii sociologice cu privire la religie.
- Religie si stiinta. Dezbateri cu privire la secularizare.
- Tipuri de organizatii religioase. Biserici si secte. Denominatii si culte.
- Miscari religioase.
- Gen si religie. Rolul femeilor in organizatiile religioase. Femeile si islamul.
- Religii ale lumii. Crestinismul, Islamul, Iudaismul, Hinduismul.
- Emergenta globala a nationalismului religios. Islamismul nationalist. Nationalismul religios si violenta.
Sociologia corpului: sanatate si sexualitate
- Sociologia sanatatii si a bolii.
- Medicina alternativa.
- Fundamentul social al sanatatii.
- Coeziunea sociala, colonialismul si dispersia globala a bolilor. HIV/SIDA.
- Sexualitatea umana. Influente sociale asupra comportamentului sexual. Sexualitatea in cultura occidentala.
- Orientarile sexuale.
- Tehnologiile reproductive. Dezbateri cu privire la avort.
Urbanizare, populatie si mediu inconjurator
- Orasele in societatile traditionale. Industrializare si urbanizare.
- Teorii despre urbanizare. Scoala de la Chicago, urbanismul si mediile create.
- Suburbanizarea, problemele urbane (saracia urbana, ghetto-ul ca problema socio-istorica).
- Gentrificarea.
- Orasele si globalizarea. Orasele globale, inegalitatile.
- Urbanizarea la nivel global. Provocari la adresa mediului inconjurator, efecte sociale.
- Cresterea populatiei globale. Demografia. Concepte de baza ale demografiei. Dinamici populationale.
- Cresterea populatiei globale si mediul inconjurator. Dezvoltarea durabila, consumerism si saracie.
Globalizare
- Schimbare sociala si globalizare. Organizarea politica, cultura, factorii economici, societatile postindustriale in contextul globalizarii.
- Post-industrialismul, post-modernitatea.
- Factorii globalizarii. Schimbarile politice, corporatiile transnationale.
- Dezbateri cu privire la globalizare: scepticii, hiperglobalistii, transformationalistii.
- Impactul globalizarii asupra propriei vieti. Emergenta individualismului, modelele de munca, cultura populara, globalizare si riscuri (sanatate si mediul inconjurator in context global)
- Globalizare si inegalitati. Dreptate si echitate globale.
- Guvernanta globala.
… acesta este programul cu tematica detaliata a cursului pentru Anul I
Participanti: doua grupe de cate 12-15 studenti; se organizeaza la cerere, doar pentru companii.
Durata: 21 de cursuri de cate 2 ore fiecare
Profesori: Coordonatorul cursului si lectorul principal este Prof. Dr. Marian Preda. Prof. Preda este Presedintele Senatului Universitatii din Bucuresti, dupa ce a fost pentru doua mandate Decan al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti, facultate la care preda cursuri de Management Strategic, Comportament Organizational, Politici Sociale si Sociologia Timpului. A fost Presedintele Comisiei prezidentiale pentru Analiza riscurilor sociale si demografice, Membru al Comisiei Nationale pentru Populatie, Presedinte al Societatii Sociologilor din Romania.
Conf. Dr. Marian-Gabriel Hancean preda cursurile de Sociologia organizatiilor, Comportament organizational si Analiza retelelor sociale la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti. Aria sa de cercetare este reprezentata de analiza retelelor sociale organizationale.
Prof. Dr. Gabriel Jderu preda cursurile Metode si tehnici de cercetare sociologica, Sociologia corpului si Tehnici de analiza a reclamelor la Departamentul de Sociologie din cadrul Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatatii din Bucuresti. In prezent este preocupat de cercetarea fenomenului automobilitatii si a practicilor sociale asociate acestuia.
Inscrieri: cursuri@societateamuzicala.ro
Nota: Am scos semnele diacritice din texte deoarece anumite telefoane, tablete sau chiar calculatoare nu le pot recunoaste!
Save
Save
Save
Save
Save
Prof. Dr. Marian Preda, este, incepand din decembrie 2015, Presedintele Senatului Universitatii din Bucuresti, dupa ce a fost pentru doua mandate Decan al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti, facultate la care preda cursuri de Management Strategic, Comportament Organizational, Politici Sociale si Sociologia Timpului.
Are licenta si doctorat in Sociologie la Universitatea din Bucuresti, licenta in Inginerie Mecanica la Universitatea Politehnica Bucuresti, MBA cu distinctie al Tiffin University – Ohio, USA.
Marian Preda a lucrat in calitate de consultant sau expert in Romania si Republica Moldova in numeroase proiecte ale UE, UNDP, UNICEF, UNFPA, ILO, World Bank, Ministerul Muncii, Ministerul Educatiei, Institutul European din Romania, Bernanr Brunhes International (BBI), FAS International Consulting Limited, DFID, ICCV, CASPIS, Agentia Impreuna.
Pe langa cariera academica de 21 de ani, Marian Preda a lucrat ca cercetator la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii si ca inginer, la inceputul carierei. A fost coordonator si manager a numeroase proiecte, unele dintre ele internationale.
Este autor sau coautor a 26 de carti si a numeroase articole publicate in reviste de specialitate si are 425 de citari in sistemul Google Schollar, cu un h-index de 10 si un i10-index de 12 (https://scholar.google.com/citations?user=FISUeJgAAAAJ).
A fost Presedintele Comisiei prezidentiale pentru Analiza riscurilor sociale si demografice, Membru al Comisiei Nationale pentru Populatie, Presedinte al Societatii Sociologilor din Romania.
Conf. Dr. Marian-Gabriel Hancean preda cursurile de Sociologia organizatiilor, Comportament organizational si Analiza retelelor sociale la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti. Aria sa de cercetare este reprezentata de analiza retelelor sociale organizationale. Linia de cercetare actuala este reprezentata de studiul antecedentelor si consecintelor retelelor de colaborare la nivelul comunitatilor academice nationale si campurilor sociale transnationale. Marian-Gabriel Hancean foloseste design-uri de cercetare de retea sociocentrice si egocentrice pentru a explica formarea si impactul retelelor de coautorat. De asemenea, este interesat de analiza de retea sociala multinivel si de studiul fluxului de resurse la nivelul retelelor transnationale de migratie
Marian-Gabriel Hancean este, de asemenea, cercetator afiliat al Institutului de Cercetari al Universitatii din Bucuresti (ICUB – Sectia Stiinte Sociale), membru al International Network of Social Network Analysis (asociatia profesionala internationala a specialistilor in analiza retelelor sociale) si al Societatii Sociologilor din Romania (asociatia profesionala a sociologilor romani). Din 2013, este redactor sef al International Review of Social Research (jurnal stiintific open source publicat de Walter DeGruyter Berlin) si coordonator al SoNA.R unit (Social Network Analysis – Romanian Unit; grup informal de studiu al retelelor sociale, afiliat institutional Universitatii din Bucuresti).
Cele mai recente publicatii stiintifice ale sale sunt: (1) Hancean, M-G & Perc, M. Homophily in coauthorship networks of East European sociologists. Scientific Reports – Nature, 36152; doi: 10.1038/srep36152 (2016). (2) Hancean, M-G, Molina, JL, & Lubbers, MJ. Recent advancements, developments and applications of personal network analysis. International Review of Social Research 6, 4, 137 – 145; doi 10.1515/irsr-2016-0017 (2016).
Prof. Dr. Gabriel Jderu preda cursurile: Metode si tehnici de cercetare sociologica, Sociologia corpului si Tehnici de analiza a reclamelor la Departamentul de Sociologie din cadrul Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatatii din Bucuresti.
In prezent, Prof. Jderu este preocupat de cercetarea fenomenului automobilitatii si a practicilor sociale asociate acestuia. A publicat doua carti: Introducere in sociologia emotiilor (Polirom, 2012) si Cultura motocicletelor. Studii de sociologia moto-mobilitatii (Tritonic, 2014).
Comentarii (7)
Buna ziua, se mai pot face înscrieri pentru cursul de sociologie? In cazul răspunsului afirmativ câte locuri ați mai avea? Mulțumesc și felicitări pentru idee!
Buna ziua,
Ce document se poate obtine la absolvirea cursului?
Cite credite poate obtine un absolvent?
Multumesc
Draga Diana, inainte sa incerc un raspuns la o astfel de intrebare, pentru ce crezi tu ca vin la aceste cursuri cei care o fac? GB
Stimate domnule George Butunoiu,
Si pe mine, la fel ca si pe ceilalti participanti la curs, m-ar interesa cunostintele dobindite si socializarea.
Dar, ca profesoara de geografie, am nevoie si de credite obtinute in urma unor cursuri, pe linga certificate de absolvire.
Multumesc
Pentru creditele acestea presupun ca trebuie sa fie acreditate aceste cursuri de catre cineva, de catre Ministerul Educatiei, presupun. Or, asta nu cred ca o vom face vreodata… 🙁 GB
Buna ziua,
Pare un curs interesant dar pentru a lua o decizie m-ar ajuta bibiliografia cursului si o mostra din curs (video, ppt, etc).
Multumesc.
Multumesc pentru interes, Ioane, insa noi nu vindem cursul in acest fel. Vezi, mai degraba, niste cursuri online, acelea au si video samples, testimonials si alte asemenea.
GB